Ești un individ liber, un copil al lui Dumnezeu, o ființă din Rai. Trebuie să decizi pentru tine cât de iluminat vrei să fii și cât de mult vrei să lucrezi pentru asta, cât de mult vrei să îți amintești de Sinele tău măreț, în loc să trudești în fiecare zi, să trudești pentru această lume fizică, și să identifici Măreția ta cu acest corp fizic.
Este amuzant, câinele meu este chiar mai bine acum. Noaptea trecută, doi câini mici erau cu mine, ei fac cu schimbul. Și în mod normal, stomacul ei este foarte mic și delicat. Chiar dacă mănâncă niște gustări, ea mănâncă mâncare și apoi urcă, eu îi dau gustări și apă, apă curată. Și dacă este murdar, schimb. Eu trebuie să îi curăț, și apoi curăț podeaua, etc. Noaptea trecută ea a continuat să mănânce, mânca ca și cum nu ar fi văzut mâncare de zece ani. În mod normal, ea nu mănâncă așa. Ea mănâncă lent, o bucată pe rând. Ieri ea a luat întreaga grămadă, totul a ieșit de aici și de acolo, toată bucata de mâncare, și mesteca, mesteca, mesteca și toate lucrurile ieșeau afară. A fost atât de amuzant. Și eu râdeam. I-am spus: „Hei, ce faci?” Atât de amuzant, amuzant. Și ea tot voia din nou să mănânce. Așadar, m-am uitat la burtica ei și am spus: „Nu, nu, nu, nu, nu! Nu mai poți mânca.” Și am râs și eu. Am spus: „Ce? Stomacul tău este așa și tot vrei să mănânci? Oh, nu! Mâine, bine?” Și atunci ea a fost în regulă cu asta. Dar într-adevăr, stomacul ei era deja plat. Devenise ca și cum nu mai exista linie între stomac și coaste sau spate. Totul a fost ca o bucată, ca o prăjitură, toate împreună la fel. Și totuși ea voia să mănânce noaptea trecută. Am spus:„Ce e în neregulă cu tine?” Doamne! Am încetat să-i dau pentru că i-am dat deja prea mult, gustări și apoi ronțăieli vegane pentru dinți, de două, de trei ori deja. Am spus: „Atât, te rog, atât. Poți avea mai mult masaj. Masaj, masaj, scărpinat, scărpinat. Tu ai asta, dar nu poți avea mai multă mâncare.” Deci, ea a fost mulțumită cu asta. Și atunci a fost fericită să-și scoată toate picioarele și: „Bine, mă scarpini oriunde vrei Tu, oriunde este posibil, îmi place.” S-a bucurat. Dar am spus: „Eu nu am mult timp pentru a te scărpina, deci dacă te scarpin, să te simți deja norocoasă, oricând o voi face.”
Eu nu simt că sunt o îngrijitoare foarte bună. Eu nu am timp să mă plimb cu ei. Numai asistenții îi plimbă și îi hrănesc și îi duc la medici, mulțumesc lui Dumnezeu pentru asta. Altfel, eu nu cred că m-ați vedea vreodată. Cu șapte câini este mult de muncă. Ca și copiii. Eu nu am avut copii și acum am asta. Oh, foarte asemănător, cred. Și ei nici măcar nu îmbătrânesc. Ei nu devin adolescenți sau altceva. Ei sunt copii pentru totdeauna. Întotdeauna răsfățați, vor asta, vor cealaltă, vor să rămână aici, vor să sară pe patul tău, vor să fie masați pe burtică, vor să fie scărpinați aici, vor să le fie scărpinate urechile. Masaj aici și acolo, tot timpul. Niciodată nu este suficient. Eu sunt mereu obosită, dar ei nu sunt niciodată obosiți. Ca și copiii. Ca și copiii, copiii mici, ei nu sunt niciodată obosiți. Sau copii de doi, trei ani, ei nu sunt niciodată obosiți.
Vorbind despre câinele meu Love cel Bun, vă mulțumesc tuturor. Pentru că data trecută, când noi am vorbit împreună, eu l-am menționat pe câinele meu. Și unul sau doi dintre voi ați spus: „Noi ne-am rugat pentru Dvs., Maestră.” Eu am spus: „Dar de ce?” Și cred că a fost sora din Irlanda, irlandeza blondă, ea mi-a spus că: „Pentru că Dvs. traversați o perioadă dificilă.” Și eu am fost foarte mișcată. Am fost atât de mișcată încât am uitat să vă spun mulțumesc. Deci, eu îi mulțumesc astăzi, vă mulțumesc tuturor care m-ați ajutat să mă rog pentru câinele meu și pentru mine. De asemenea, eu nu eram bine din cauza îngrijorării, a stresului. Când ești stresat, te doare și aici și acolo și ai gaze care vin, arzându-ți orice aici, canalul. Este mult mai bine acum. Și voi nu știți că maya chiar lovește, pe deasupra, folosind asistentul meu pentru câini și alte tipuri de lucruri ca să mă deranjeze, mult, mult. Și folosește tactici de frică, tactici de intimidare și tot felul de lucruri, facând zgomote, zgomote ciudate, zgomote neobișnuite noaptea, tulburându-mi meditația, toate chestiile acestea. Când ai probleme, parcă vin mai multe probleme. Dar când ai noroc, nu este ca și cum vine mai mult noroc, nu-i aşa? Asta spunem noi în Âu Lạc sau Vietnam, spunem: „Norocul nu se adună, numai necazurile, întotdeauna se adună.”
Destul cu toate acestea! Hai să trecem la afaceri acum. Să ne luăm de treabă. Aceştia nu sunt cei pentru citit. Sunt alţii pentru citit. Viața, ca și cum nu ar fi destul de complicată. Trebuie să am două, trei perechi de ochelari: una pentru soare, una pentru protecție, și una de citit. Aceasta este bună. Un tip, a venit să cumpere o pereche de ochelari. El a spus: „Eu am auzit că vinzi ochelari de citit pentru oameni, ușor de citit, nu?” Deci, vânzătorul a spus: „Da, desigur. Noi avem mulți ochelari de citit aici. Care îți plac?” Deci, el a ales o pereche, iar el și i-a pus și apoi a ales o carte, și a încercat să o citească. Și el a spus: „Cum de nu pot citi nimic?” Deci, vânzătorul a spus: „Partea asta, domnule, partea asta.” Și:„Totuși nu pot citi nimic”. Deci, omul a spus: „Poate că nu poţi citi deloc?” Deci, clientul a spus: „Dacă aș putea citi, nu ar trebui să cumpăr chestiile astea.” Deci, nu ochelarii sunt cei care te ajută să citești. Este abilitatea ta de a citi.
În mod similar, nu Buddha este cel care te face un Buddha. Sunteţi voi înşivă. O aveți în interiorul vostru, și trebuie să știți cum să scoateți Buddha afară să lucreze pentru voi. Eu vă arăt doar cum, dar nu pot medita pentru voi. Nu pot fi iluminată pentru voi. Altfel, sunt doar eu iluminată și nimeni nu trebuie să facă nimic. Ești un individ liber, un copil al lui Dumnezeu, o ființă din Rai. Trebuie să decizi pentru tine cât de iluminat vrei să fii și cât de mult vrei să lucrezi pentru asta, cât de mult vrei să îți amintești de Sinele tău măreț, în loc să trudești în fiecare zi, să trudești pentru această lume fizică, și să identifici Măreția ta cu acest corp fizic. Trebuie să vă amintiți că sunteți din Rai. Trebuie să vă amintiți că sunteți grozavi. Trebuie să vă amintiți întotdeauna, chiar dacă nu credeți. Pentru că sunteți atât de obișnuiți cu sinele fizic umil că nu vă vine să credeți că sunteți ceva mai mult decât doar corpul fizic. Dar trebuie să vă amintiți. Toți Buddha spun că îl aveți pe Buddha în interior. Toți Maeștrii spun că aveți Raiul, pe Dumnezeu în voi. De ce v-ar minți Ei? Nu trebuie să uitați că sunteți grozavi, că vou sunteți Buddha. Sau poate că nu ați realizat încă dar sunteți un Buddha și veți fi Buddha. Așa cum sunteți, trebuie să vă amintiți. Credeți sau nu credeți, ar trebui să vă amintiți tot timpul. Știu că este dificil pentru că sunteți ocupați și sunteți atât de obișnuiți cu corpul fizic, dar trebuie să vă amintiți.
Pentru mine, este invers. Trebuie să-mi amintesc că sunt aici în lume și trebuie să-mi fac treaba. Azi dimineață a fost foarte dificil pentru mine, foarte dificil pentru mine să vin aici să vă văd. În afară de toate problemele pe care a trebuit să le aranjez, mașina mea s-a stricat. Anvelopa s-a rupt, peste tot pe autostradă. Noroc că nu a fost nicio mașină în spate care mergea repede.
Ce este, iubire? ( Voiam doar să întreb cum va fi pentru noi acum când maya a dispărut? Care este efectul care ... ) V-am spus deja. Vă veți simți mai bine, mai ușori. ( Cu meditația noastră și cu noi. ) Da, desigur! Tu ce crezi? ( Oh, Doamne, iubesc câinii Dvs. și îmi pare atât de rău că s-a întâmplat așa ceva. Dar mulțumită câinelui Dvs., acum noi nu mai avem maya și energiile negative. ) Da, dar atunci noi avem o responsabilitate mare. Nu putem acuza pe nimeni acum. ( Vă mulțumesc. ) Acum sunteți pe cont propriu deci trebuie să fiți atenți cum vorbiți, cum acționați, cum gândiți. Voi sunteți Buddha, dar ați uitat. Voi sunteți copilul lui Dumnezeu, dar ați uitat. Deci, acum trebuie să munciți din greu să vă amintiți. Maya a încercat să vă împiedice, dar acum sunteți mai liberi, deci trebuie să vă amintiți și să munciți din greu. Poate este mai rapid pentru voi acum să vă dați seama de Sinele vostru decât înainte.
Și oamenii de afară, pentru ei este mai ușor să se împace unul cu celălalt, să vorbească despre pace. Și ei se ajută reciproc din ce în ce mai mult acum. Voi vă uitați la Supreme Master TV, vedeți mult mai multe știri pozitive acum. Și în America, ei spun că 49% din populația americană nu mănâncă carne, sau bea lapte vegan acum. Laptele vegetal, precum laptele de migdale, lapte de orez, ovăz, tot felul de lapte. Laptele de nucă. Patruzeci și nouă la sută dintre americani fac asta. Ei au făcut cercetări și ei fac asta. Și 70% fie nu mănâncă carne sau produse de origine animală sau au lăsat-o mai moale acum. Este o afacere foarte mare, mare. Bine. Aceasta este o poveste nouă.
Nu trebuie să uitați niciodată, deși este greu, chiar dacă nu puteți crede că sunteți Buddha, că sunteți Sfinți Mari, ar trebui să vă amintiți ce v-am spus. Dacă nu mă credeți pe mine, credeți în Isus. Isus a spus: „Ce fac eu, voi puteți face mai bine” și „voi sunteți copiii lui Dumnezeu și ai Duhului Sfânt care sălăşluiește în voi.” Deci, credeți-l pe Iisus. Și Buddha a spus: „Am realizat deja Natura de Buddha și voi o veți realiza. Voi sunteți viitorul Buddha.” Deci, credeți în aceste Ființe Mari. Toți Maeștrii spun că voi sunteți copiii lui Dumnezeu. Nimeni nu a spus că noi suntem copiii diavolului, deci voi trebuie să vă amintiți asta. Și dacă noi suntem copiii lui Dumnezeu, înseamnă că cel puțin suntem asemănători cu Dumnezeu. Dacă nu în afară, atunci în interior. Afară este doar un anumit personaj, vă nașteți cu el, sau moșteniți de la părinți sau circumstanțe, sau de fond, sau educație. În interior, voi sunteți puri. Voi sunteți Dumnezeu. Voi sunteți zeități și zei, zeițe. Voi sunteți Sfinți și voi sunteți Buddha, Bodhisattva.
Era o poveste pe care eu am citit-o undeva, despre un om care doar se plimba undeva în pădure, și el a văzut un ou mare de vultur. Și el l-a luat acasă și l-a pus laolaltă cu ouăle de pui, și apoi mama găină de asemenea, l-a clocit, le-a clocit pe toate la un loc. Și atunci când a venit vremea, au ieșit toți puii, vulturul a ieșit și el. Toți au ieșit împreună. Și vulturul a trăit cu puii, desigur, a mâncat ce au mâncat puii, a mers ca puii, a vorbit ca puii și a alergat ca puii. Și într-o zi, vulturul era deja foarte bătrân. Și apoi într-o zi, a ridicat privirea pe cer, el a văzut niște vulturi, adevărați vulturi care zboară pe cer. Și el a întrebat găina, găina mai în vârstă care era mai cunoscătoare. „Cine sunt aceia?” Iar găina mai în vârstă a spus: „Aceia sunt vulturi. Ei sunt regii păsărilor. Ei sunt măreți. Zboară pe cer. Ei pleacă de la un munte în altul. Mâncă din mâncare pură și beau din râurile cele mai pure. Și noi cine suntem? Noi suntem doar găini. Nu putem zbura. Ne târâm doar pe pământ, mâncăm tot ceea ce ne-a fost dat pe pământ.” Deci, vulturul mai în vârstă a acceptat asta. Toată viața el a fost o găină. Deci, acum el se gândește: „Oh, da, desigur, noi suntem găini.” Și el a continuat să-și trăiască viața ca o găină, așa până când a murit. Nu așteptați până când îmbătrâniți și să priviți în sus pe cer și să vedeți toți vulturii invizibili zburând peste tot, sau alți inițiați în apropiere trecând în zbor pe lângă voi. Nu așteptați. Meditați bine. Munciți din greu pentru a vă elibera.
Voi sunteți deja un suflet liber, doar că trebuie să o știți. Trebuie să o știți. La fel cum vă nașteți ca un prinț, ești mic. Toată lumea spune că ești un prinț, dar tu nu știi ce înseamnă prinț. Totuși, ar trebui să îți amintești pentru că ți-au spus că ești un prinț. Și mai târziu vei crește, știi ce este un prinț. La fel, chiar acum sunteți noi initiați, nu vă puteți aminti multe. Nu înțelegeți multe, dar veți crește în măreția și maiestozitatea unui prinţ.
Monachezul ar trebui să știe asta. Când prințul Albert era mic, probabil că el nu a înțeles ce însemna să fii prinț. Și acum el este rege. El știa bine înainte de a deveni rege că era un prinț. Dar când el era tânăr, el nu știa. Aveți vreo șansă să-l vedeți uneori? Nu, nu? Doar uitându-vă de departe. Dar ei sunt la Monaco, ei pot vedea. (Da, este posibil.) Departe, nu? Știu. Știu. Știu. Departe. Bine, nu contează. Este în regulă, doar întrebam. Dacă îl vezi, spune că am spus bună. (El va ști, poate îl văd.) Oh, da, am uitat. Îi voi spune. Spune-i că am spus bună. Lumea este mică. El lucra pentru mine înainte, cu mine și el m-a ajutat să am grija de ceea ce nu-mi amintesc, condus, curățarea oalelor și tigăilor, și mâncatul, da, din mâncarea mea. Și atunci am vrut să învăț să zbor cu un elicopter, am făcut-o. Dar apoi a trebuit să mă mut, și apoi am învățat într-o altă țară după aceea. Am făcut-o, am zburat, puteam, doar că n-am putut continua. Pentru că trebuie să faci mult efort pentru păstrarea licenței. Cu cât ești mai în vârstă, mai multe teste, test de sânge, test de ochi, test de ureche, test de nas, test de bărbie, de păr, orice test. Și trebuie să zbori des pentru a păstra orele cerute ca să continui să fii pilot. Nu doar aptitudinea fizică, dar este nevoie și de ore de zbor. Cerință minimă ca să păstrezi permisul de zbor. Este pentru binele tău, pentru că dacă nu zbori, vei uita, vei uita ce buton este pentru ce. Și în loc să vrei să urci, te izbești de copac, atunci nu este bine.
Zborul nu este ca și condusul. Conducând poți opri mașina imediat pe trotuar sau oriunde, te odihnești sau ceri indicații. Acolo păsările nu îți spun nimic. Ele nu știu unde vrei să mergi, ele nu știu ce înseamnă Monaco, în ce direcție, ca să îți spună. Este altceva, o poveste complet diferită să zbori. Dar mi-a plăcut atât de mult, mi-a plăcut atât de mult. Aș vrea să pot continua, dar eram prea ocupată. E distractiv. Este distractiv când vezi pilotul, el poate răsturna avionul, și stomacul tău merge în nas, așa se simte. Și în acel moment, îți amintești de Dumnezeu cu siguranță. Are un punct bun. Cel puțin câștigați câteva puncte, amintindu-vă de Dumnezeu în unele momente. Când vezi uneori pe cer, avionul sau elicopterul, ei manevrează pentru a demonstra pentru spectacol, pare foarte distractiv. Dar când stai în el, mai ales când ești doar copilot, nu conduci tu și el face ce vrea el cu stomacul tău. Și nu mai știi unde se află inima ta. Atunci, este bine să-ți amintești de Maestră sau de Dumnezeu sau de îngeri, de oricine poți.
